Pentru bucataria teatrala si cinematografica
TRAGEDIA (a l'Antique)
Se scoate un episod din istoria antica si se taie in cinci bucati mari, egale. Se prepara apoi separat cateva citate clasice si zeama reincalzita de fraze pompoase. Aceasta se toarna deasupra si se serveste totul la matineele scolare.
DRAMA (a la Bataille)
Se strica o casnicie o data sau de mai multe ori se adauga un sos picant de mirodenii de "raisonneuri" a la Dumas-fiul si se serveste in felii triunghiulare. In loc de piper se poate adauga la sfarsit putin praf de pusca sau stricnina. Acestea ii dau mai mult gust...moral.
COMEDIA (de salon)
Se iau cativa barbati insurati, nevestele respective, un unchi bogat, o fata emancipata si un tanar sportiv si se amesteca bine. Se adauga apoi cateva scene sentimentale ( eventual garnisite cu reflectoare verzi) si se pune la cuptor la foc incet. Se serveste cu distributie mica si decoruri vechi.
FARSA ( a la Arnold si Bach)
Treceti prin masina de tocat un profesor uituc, naiv si pudic, o soacra, o scolarita si o demimondena. Adaugati apoi cativa provinciali proaspeti si un servitor obraznic. Garnisiti totul cu glume vechi si situatii rasuflate. Se serveste sub forma de chiftele prajite in matineele de duminica.
FARSA (a la francaise)
Se impaneaza o limba de porc cu diferite intimitati familiare, adaugandu-i-se spirite cu dublu inteles. Apoi se garniseste cu citate din Capus sau alti autori cu barba - ca tot nu le mai stie nimeni. Se serveste cu toalete feminine foarte bogate si pijamale barbatesti de efect.
OPERETA (refacuta, prelucrata si modernizata)
Se ia...ce se gaseste si se amesteca la intamplare fara alegere si fara scrupule. (Bunul gust nu conteaza). Daca amestecatura e prezentata de unul sau mai multi autori acreditati, publicul o inghite.
REVISTA (hiper si super)
Se prepara cu mare risipa de nervi si calorii cate un sos de lumini, gambe, melodii, bancuri si flitter si se toarna peste nimic. De fapt mancare nu exista, dar cu atatea sosuri, felul nu se poate sa nu placa. Se serveste in serii si cu mare montare.
FILMUL DE ARTA ( a la Baroncelli)
Se iau mai multe personaje ciudate si se curata de coaja, trecandu-i prin sita patologica. Se servesc apoi cu un rantas de efecte de umbra si vazuti din diferite unghiuri. Acest fel se strica repede si nu tine programul mai mult de 3-4 zile.Trebuie deci, pastrat la racitor.
FILMUL DE PUBLIC (a la Bette Davis)
O femeie nebunatica e pusa la frigare, fiind obligata sa aleaga intre doi sau mai multi barbati, carora le cedeaza pe rand ( nu si-a dat seama, a fost o nebunie, etc, etc.) Apoi se decide pentru unul, dar trebuie sa moara. Se serveste unui public compus in majoritate din cucoane (89%).
FILMUL DE ACTIUNE (a la Alcatraz)
Mai multi gangsteri se fierb bine intr-o inchisoare americano-model si se trec apoi - distribuindu-si crochet-uri la barbie - printr-un bar cu vampe muzicale. Apoi se servesc rasol cu o garnitura bogata de gloante.
FILMUL LACRIMOGEN (patent american)
Doi insi care se iubesc la nebunie, dar (nu se stie de ce) nu vor s-o marturiseasca se pun - despartiti - la clocotit si se presara cu melodii. Nu se servesc impreuna pe farfurii decat la sfarsit - sau deloc. Se adauga eventual in loc de hrean proaspat un copil, la ale carui suferinti si de a carui buna crestere vrei, nu vrei, trebuie sa te induiosezi. In loc de servetele se vor distribui consumatorilor batiste.
FILMUL COMIC (prajitura pentru tineretul de toate varstele)
Se ia o pereche de comici si se tavalesc bine prin apa, frisca, pacura, farfurii sparte, etc. Se toarna deasupra un sirop de idila intre doi tineri care se afla si ei pe acolo, se pun gag-uri in loc de stafide si se serveste in chip de budinca, de sarbatori, in fata salilor arhipline.
FILMUL CU BANDITI ( a la bariera Vergului)
Se freaca o mana de mascati misteriosi cu usturoi si se pun pe gratar. Dupa ce au fost bine fripti pe-o parte si pe alta se servesc cu mare entuziasm si aplauze cu piei rosii in loc de ardei iuti.
FILMUL AUTOHTON (made in Bukarest)
Se comanda scenariul unui autor care n-a mai scris niciodata asa ceva, se procura tehnicieni din Bulgaria si Serbia si se incepe prepararea cu ajutorul unui aparat pentru filme mute si ale unor reflectoare de la teatru. Acestei ciulamale i se adauga maruntaie de interpreti ca : rude, simpatii si diletanti. In unele cazuri mancarea ramane pe jumatate facuta si ca atare... nu se mai serveste deloc.
